De ce toata lumea vrea doar high-life? Ma doare-n p***, I'm a punk for life.

Am chef sa aberez si sa ma plang.
Ma intreba cineva daca m-a ajuns stresu' de-a doispea....adevaru e ca nu am niciun stres si tocmai asta ma streseaza. Nu pot sa intru in priza si sa ma gandesc ca am BACul, sa invat, sa ma agit, sa ma prefac ca imi pasa. Adevarul e ca nu dau doi bani, sunt intr-o stare de letargie totala si ma gandesc numai la prostii, nicidecum la integrale, comentarii si probleme de economie. Cel mai tare ma sperie faptul ca nu mai stiu sa invat. Efectiv, nu mai stiu sa fac asta...si ma gandesc ce vremuri grele vor urma si ma apuca groaza.

****
Despre melodia ASTA!:
X: doar iti place piesa?>
Kr!s: ?
X: or is deeper?
Kr!s: aa...imi place piesa
X: :)
Kr!s: bn, am momente cand mi se potriveste
Kr!s: momente care mi-as dori sa fie din ce in ce mai dese
X: sa pui un pahar sau...?
Kr!s: sa pun un pahar..doua ..trei...patru.cinci...pana uit cn sunt



Chiar e trist. E trist cum toti vor lucruri banale si cum se chinuie sa isi asigure un viitor stupid intr-o tara in care oricum nu ai niciun viitor [marimar, fii fericit ca am zis asta]. Sunt satula sa invat chestii inutile [vezi lectiile de geografie: de ce plm ma intereseaza ca Horodistea se afla la 48 grade 15 minute 6 secunde latitudine nordica ??], chestii care nu au nicio legatura cu viata reala. Dar am impresia ca deviez de la subiect...sa revenim la melodie... da sunt o betiva boschetara..sunt ce vreti voi. Si ce?..ma distrez...ma simt bine...intr-adevar fericirea trece a doua zi cand iau WC'ul in brate sau ma doare capul...dar merita sa platesc asta pentru momentele de fericire in care uit ca exista reguli si oameni care ma constrang si ma arata cu degetul. Si doare, doare cand afirm ca eu ma simt bine doar daca beau sau fumez...doare ca lumea asta m-a facut sa fiu satula de tot si sa nu ma mai bucure o simpla dimineata cu miros de cafea, o ploaie sau o carte buna. E un gol...pe care nici prietenia si nici dragostea nu il pot umple. Ciudat nu? Sentimente inaltatoare, profunde...si totusi omul alege substante sau plante pentru a-si asigura visul...
[Da! Mugurasii sunt perfecti,netezi,impliniti.
Se vad cu ochiul liber nervurile prin care circula seva...
Aceste calitati reunite asigura vïsul...]
De ce? Asta ma intreb si eu... poate pentru ca e totul prea complicat, prea solicitant si obositor...trebuie sa dai atatea explicatii, sa faci atatea legaturi..la un moment te saturi. Vrei sa fii doar tu, tu si tigara in dreapta, paharul in stanga...melodia asta pe fundal si atat. Noapte. Vid. Fara ganduri, lacrimi sau amintiri. Da-i dracu pe toti...in fond... chiar nu-mi pasa.

E cel mai ciudat post pe care l-am scris in viata mea..imi cer scuze pentru neclaritati...am destule idei in cap dar poate nu am chef sa le aranjez in ordinea fireasca si nici nu vad de ce as face asta.

PS: Cred ca am ceva puteri paranormale. Nevermind...

"Transgresiuni"

"Transgresiuni" de Sarah Dunant. Un bestseller, dupa care s-ar putea face un film foarte reusit. Numai ca mai mult ca sigur, filmul nu ar putea surprinde obiectivitatea cu care este tratat erotismul in carte. Imi plac mult cartile care nu socheaza prin expunerea fantasticului, ci prin expunerea realitatii. Realitatea este cea care te loveste in "Transgresiuni", la fel si psihologia complexa a personajelor.
Cartea contine oarecum un limbaj trivial, dar fara a depasi trivialitatea vietii cotidiene. Acesta este ingredientul minune care face aceasta carte atat de interesanta.

Urmeaza o secventa personala favorita :D, exista si altele mai bune, dar asta mi-a ramas intiparit in minte si m-am gandit si ca asta ar prinde mai bine la public.



" -Cum sa nu fiu gelos, Mirka? spuse el fara sa se miste. Te iubesc ca nimeni altul. Este asta atat de rau?
Ea inchise ochii pentru o secunda, apoi ii deschise, privindu-l drept in fata. El intinse incet mana si isi strecura aratatorul pe sub pardesiul ei, apoi i-l trase pe mana in jos impreuna cu breteaua rochiei. Cand ajunse la cot, sanul ei era gol. Ea nu se misca. Nici el.
-Spune-mi cat de mult iti displace asta. Spune-mi sa-mi iau dracului mana de acolo.
Ea inghiti in sec.
-Ia-ti dracului mana de acolo, spuse, dar fara nici o vlaga in voce.
El zambi si isi strecura mana sub sanul ei, ridicandu-l usor.
-Oh, ce erectie. Ea respira scurt. Dar am uitat. Tie nu iti plac erectiile, nu? Sunt prea grosolane. Prea "americane". [...] Stii ce am sa fac acum? o intreba, inca deasupra ei.
Ea clatina din cap.
-Am sa ti-o trag. Sau poate ar trebui sa folosesc alte cuvinte? Ce zici Mirka, ti-ar placea mai mult daca as spune ca voi face "dragoste" cu tine?
Nu, ii placea mai mult sa i-o traga. O putea simti in trupul ei. Dar nu asta spusera vorbele ei.
-Nici nu cunosti semnificatia cuvantului, Jake.
-Nu? Tu chiar asa crezi. Ei bine, Mirka, lasa-ma sa-ti spun ceva. Tu esti aia care nu-i cunoaste semnificatia. Crezi ca o stii, dar nu este asa. Iar acum vocea lui tremura de furie. Ne-o stoarceti. Picatura cu picatura stoarceti toata dragostea din noi, pana nu mai ramane decat futaiul. Noi va oferim sentimente, iar voi le calcati in picioare. Stii cum este sa fii respins? Stii? Stii cum este sa vrei sa iubesti si sa ti se spuna ca asta-seara nu au chef? Ca sunt prea... sau sunt nu prea... sunt prea preocupate de ele insele.
[...]
Ramase ochi in ochi cu el, in timp ce el se prelinse in jos pe corpul ei, scotandu-i restul de haine, pana ramase doar in slip. Isi folosi limba ca sa ii framante sfarcurile, dupa care isi plimba incet degetele pe pantecele ei pana la elastic. Impinse un deget dedesubt. Ea tresari usor. Si-l retrase. Apoi [...] el isi freca degetul pe deasupra materialului pana simti ca se umezeste. Ea scoase un oftat usor si inchise ochii. El se opri. Ea ii deschise din nou, cu o intrebare pe buze.
-Ti-a placut, spuse cu o voce aproape rece, mai degraba un enunt decat o intrebare.
Ea incuviinta din cap, un pic nesigura de acest nou Jake.
-Atunci tine-ti ochii deschisi, doamna. Nu am chef sa iti imaginezi ca esti cu altcineva.
Degetele lui pornira din nou. Materialul era ud de acum, sub atingerea lui. Simti cum tensiunea incepe sa creasca in ea. Se indrepta catre orgasm. Facu un gest sa se ridice sa il sarute, dar el o impinse la loc pe pat.
-Acum ma vrei? spuse, uitandu-se la buzele ei intredeschise si auzind-o cum rasufla agitat. [...]
O privi cum termina cu fata impasibila, bucurandu-se de putere la fel de mult ca de placerea ei. Dupa care isi muta capul mai jos si dadu la o parte chilotul cu ajutorul limbii.[...]
De data asta cand termina, tot corpul ii tremura. Cand isi reveni, incerca sa se rasuceasca cu fata spre el.
-Ntz ntz, spuse el rece. Nu pana cand nu esti gata pentru mine.[...]
Ea scoase un mic geamat. O plesni usor peste fund.
-Spune-mi! Vreau sa te aud ca o spui. Palma care urma fu si mai puternica.
-Te vreau, sopti ea. El rase si o mangaie pe fund.
-Pe mine, sau asta? Palma urmatoare fu atat de puternica ca o facu sa geama.
-Doamne! Vocea ei gafaia de dorinta. [...] "

Memento mori

Memento mori! Cam asta ar fi concluzia acestei zile destul de agitate. Ca sa fiu sincera, a fost o zi monotona si lipsita de actiuni care sa necesite un efort urias, dar emotiile au fost puternice. Sau poate nici alea... poate linistea a fost sufocanta pana la punctul de a pune in miscare gandurile si de a le arunca intr-o miscare browniana complexa. Sentimentele si emotiile unor oameni normali pot fi catalogate dupa varii criterii, nu si ale mele. Au ajuns la un punct mort. Un punct unde nu as mai putea sa spun daca sunt vesela sau trista....daca sunt nostalgica sau efectiv deprimata...nu mai stiu cand si de ce am chef sa fac. Mda, ce legatura are asta cu titlu? Nu stiu exact, cert e ca am fost azi intr-un cimitir si m-a cuprins un val de caldura ciudata la gandul ca toti vom sfarsi asa. Si atunci ma intreb, why bother?
Sa fie clar: asta nu e o dramatizare a unei stari normale. Asta nu e o stare normala! [...] Apropo, ati observat vreodata ca daca va ganditi la un lucru/situatie/relatie, va vin in cap chestii despre acel lucru pe care efectiv nu le poti exprima in cuvinte..? Ca si cum vocabularul limbii romane nu ar dispune de un cuvant care sa reprezinte chestia respectiva...

Anyway, exista si o melodie...Melodia zilei de 6 octombrie 2009...

O gasiti AICI. Se cheama "Come Undone", interpretata de Robbie Williams [a mai aparut pe blogul meu mai demult] si zice cam asa :

So unimpressed but so in awe,
Such a saint but such a whore,
So self aware so full of shit,
So indecisive so adamant....
I'm contemplating, thinking about thinking
Its so frustrating just get another drink in
Watch me come undone

So well trained, so animal,
So need your love, so fuck you all
I'm not scared of dying I just dont want to...
If I'd stop lying I'd just disappoint you
I come undone

LOL

Mi.a inveselit plictisitoarea seara de vineri.